vineri, 11 mai 2012

This world...

Luna este singura care luminează abisul unui lac cuprins de noapte. Aşa obişnuiai tu să-mi luminezi chipul, să-mi deschizi ochii spre fericire şi să-mi lărgeşti zâmbetul către o lume de vis.

Acum trebuie să zâmbesc singură, să mă bucur de lucrurile simple fără nimeni lângă mine care să mă facă să-mi doresc asta. Mă descurc şi fără tine. Nu am nevoie de c i n e v a. Ştiu să-mi fac viaţa frumoasă, ştiu să am grijă de mine, am învăţat să mă trezesc cu zâmbetul pe buze. Dar uneori îmi amintesc de zilele în care tu erai singurul motiv pentru care făceam toate astea. Eram aşa fericită.. e trist că te-ai decis să strici totul. Câteodată e greu să zâmbesc fără să nu am cui. E greu să nu regret nimic din ce s-a întâmplat. Dar asta e viaţa cu încercările ei - ca să mergem mai departe trebuie să.. trecem peste.

Eu.. nu mai sunt cea de dinainte. Dacă m-am schimbat în bine sau în rău, voi afla eu cândva. Dar ce ştiu e că am devenit mai puternică. Scriu toate astea şi zâmbesc, mă gândesc la trecut şi o vibraţie senină îmi tremură pe buze. Orice s-ar fi întâmplat, există întotdeauna un motiv să ne bucurăm de viaţă. Oricum ţi-ai fi început ziua, nu uita să zâmbeşti azi!

10 comentarii:

  1. heyy nu ai nevoie de nimeni, nu trebuie sa te faci frumoasa pentru cineva, ci pentru TINE. o sa te regasesti, sunt sigura. mult noroc :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. asta asa e si stiu:D sper doar sa gasesc si putina liniste.. merci!:*

      Ștergere
  2. Am zambit azi :).
    Am niste sentimente asemanatoare celor descrise de tine in postare. Ma regasesc in ea, ca sa spun asa... Sunt confuza insa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai foarte bine, asa sa faci in fiecare zi:) De ce confuza?

      Ștergere
    2. Eh, sper sa gasesti ceea ce cauti, orice ar fi chestia care te nedumereste>:D<!

      Ștergere